În luna martie, Casa Vinului din Piteşti, situată în strada Vasile Lupu, a fost gazda unui eveniment deosebit: o degustare a celebrelor vinuri produse de Domeniul Stirbey, una dintre cele mai faimoase podgorii şi case de vinuri din România.

Invitatul de onoare a fost nimeni altul decât baronul austriac Jacob Kripp, soţul principesei Ileana Kripp-Costinescu, descendenta vechii familii boiereşti Stirbey, cei care au readus la viaţă podgoria din Drăgăşani şi vinurile zonei sub celebra marcă, Price Stirbey. 
„De peste 300 de ani, familia princiară Stirbey stăpânea un domeniu viticol în podgoria Drăgăşani. Când l-am descoperit, în 1999, imediat mi-am dat seama de ce strămoşii mei au ales acest loc: m-am îndrăgostit la prima vedere de peisajul fermecător, de oamenii care trăiesc şi lucrează acolo de generaţii în tradiţiile lor şi de echilibrul între natură şi om. Împreună cu bărbatul meu, Jakob, am dat renaştere domeniului Stirbey din dragoste, dar şi cu dorinta de a descoperi terroir-ul fiecărei parcele de vie, şi bogaţia diferitelor soiuri de struguri, evoluate în acest terroir cultivat de mii de ani. Vă invit la o plimbare prin viile domeniului Stirbey, la descoperirea locului de naştere a vinurilor noastre!”, este invitaţia baronesei Ileana Kripp-Costinescu.

Prinţul salvator al soiurilor de vin româneşti

După flagelul filoxerei, care a afectat viilor româneşti în anii 1800, soarta soiurilor româneşti de viţă-de-vie a fost schimbată de un prinţ. Barbu Ştirbey. În pepinierele lui din podgoria Drăgăşanilor, sprijinit de dr. Fr. Caspari, proprietar de vii şi pepiniere în Mediaş, fost profesor şi comisar-delegat pentru replantarea viilor în Ungaria, prinţul Stirbey a reuşit, la începutul secolului XX, să salveze soiurile autohtone. „Un pas însemnat către prosperitatea viilor am făcut atunci când am altoit cea mai mare parte din viţe cu altoaie româneşti din toate regiunile ţării”, scria în 1905 Prinţul Barbu Ştirbey.
Iar moştenitorii lui s-au angajat, în urmă mulţi ani, la o muncă la fel de frumoasă, de punere în valoarea a soiurilor strămoşeşti (salvate, acum un secol, de temerarul prinţ). Baroneasa Ileana şi baronul Jakob von Kripp, au replantat dealurile Drăgăşanilor cu Crâmpoşie şi alte soiuri româneşti.
În ţinutul Drăgăşanilor sunt câteva soiuri de viţă-de-vie care se cultivă încă de pe vremea dacilor. Sunt poate 2.500 ori chiar 3.000 de ani de când Braghina, Gordanul, Tămâioasa, Crâmpoşia – ca soiuri albe – şi Negrul Vârtos – ca soi roşu – s-au adaptat perfect acestui loc, binecuvântat de Dumnezeu cu mult soare şi cu tovărăşia Oltului, care s-a aşternut blând la picioarele dealului îmbrăcat de podgorii.

Prinţesa Ileana şi Baronul von Kripp

Când vorbeşti despre nepoata Prinţului Barbu Ştirbey oscilezi între a-i spune „prinţesă” – pentru a puncta moştenirea ei românească – sau „baroană”, pentru a fixa înrudirea ei prin căsătorie cu familia austriacă von Kripp. Un lucru este cert: Ileana Costinescu von Kripp este o fiică adevărată a Drăgăşanilor, ducând mai departe filosofia bunicului său de promovare a viţei autohtone.
Familia baronilor von Kripp are vechime pe piaţa vinului european. O jumătate de mileniu, ca podgoreni şi vinificatori, nu e puţin lucru. Baronul Jakob von Kripp îşi alesese însă alt drum, construindu-şi o carieră juridică. Nu şi-a imaginat niciodată că tocmai buna cunoaştere a legilor îl va readuce în podgorie. Însă nu în Tyrolul natal. După campania de retrocedare a Drăgăşanilor, el s-a dedicat vinului din soiuri pure româneşti.
Baronul von Kripp spune astfel despre „moştenirea Ştirbey”: „Prinţului Barbu îi datorăm faptul că mai avem astăzi soiuri româneşti, după filoxeră. El a avut două pepiniere mari, la Drăgăşani şi la Buftea şi promova acolo soiurile româneşti. Ileana Costinescu von Kripp, nepoata Prinţului Ştirbey, şi cu mine am preluat această filosofie a păstrării soiurilor româneşti la Drăgăşani. Ne axăm pe ele şi în străinătate avem succes pentru că această Crâmpoşie este unică”. Pentru cei care vor să deguste vinurile din Domeniul Stirbey, la Casa Vinului din Piteşti găsiţi o gamă variată soiuri, de la una dintre cele mai faimoase podgorii din România. Sursa fermierulargesean.ro

Comments

comments