Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 scăzuse cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.
Printre țările care o duc la fel de rău la acest capitol se numără Bulgaria, în timp ce la polul opus se regăsesc Italia și Suedia, care au cele mai mari speranțe de viață din blocul comunitar, 82,9, respectiv 83,2 ani.
Un raport publicat de Monitorul Social, arată că în țările dezvoltate, scăderea din 2020 a fost parțial recuperată un an mai târziu. În schimb, în România, în anul 2021 speranța de viață la naștere a scăzut până la nivelul înregistrat cu 14 ani în urmă și acolo a rămas.
Datele mai arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, cu 5, 6 ani mai mult decât bărbații, în timp ce în România diferența e chiar mai mare, de 7,3 ani.
În ce privește speranța de viață la 65 de ani, după ce se pensionează, un român mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, mai puțin cu 2,2 ani față de media din 2019. În Suedia, media a fost anul trecut de aproape de 21 de ani, la fel și în Italia. Și media de la nivelul Uniunii Europene e ridicată, de peste 19 ani.
Consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă scurtează viața, atrag atenția specialiștii. Și sistemul de sănătate, unul dintre cele mai precare din Europa, contribuie din plin la aceste situații.
