PROGRES, DUPĂ AL XIV-LEA CONGRES… În urmă cu 26 de ani, în noiembrie 1989, cu doar o lună înainte ca regimul comunist să cadă, iar Nicolae Ceauşescu să fie împuşcat, acesta lansa programul de dezvoltare a judeţului Argeş pe următorul cincinal, 1990 – 1995.

 

Judeţul nostru era prezentat tot mai prosper în documentele Partidului Comunist, iar, în perioada 1990 – 1995, urma să cunoască o ascensiune economică fulminantă în toate domeniile. Pe lângă binecunoscutele realizări măreţe din „Epoca de Aur”, Transfăgărăşanul, Dacia sau Petrochimia, Argeşul ar fi avut parte şi de perfecţionarea serviciilor publice, creşterea nivelului de trai, modernizarea localităţilor, creşteri semnificative în agricultură, electrificarea a 100 de km de cale ferată, dar şi o linie de tramvai între Piteşti şi Mioveni.
Astfel, Programul -Directiva şi Tezele Congresului al XIV-lea- urmărea ritmuri de creştere la toţi indicatorii de dezvoltare economico-socială a judeţului Argeş. Şi, pentru că agricultura era printre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale, aceasta urma să înregistreze creşteri masive, în intervalul 1990 – 1995, la nivelul Argeşului.
Producţia agricolă ar fi crescut, într-un ritm mediu anual cu 5%, şi se previzionase ca în 1995 să fie cu 27,6 mai mare decât în 1990. La cereale, în special grâu şi porumb, se urmărea o producţie de 35 – 40 milioane de tone anual. Pentru finalul anului 1995, era prevăzut ca suprafaţa agricolă a judeţului să ajungă la 353.166 ha. Suprafaţa arabilă ar fi ajuns şi ea în 1995 la 193.800 ha, comparativ cu cea de 2.848 ha din 1990.
Tot în programul de dezvoltare lansat în noiembrie 1989, Ceauşescu a prevăzut sarcini mobilizatoare şi în ceea ce priveşte contribuţia Argeşului la schimbul internaţional de valori materiale. Astfel, volumul exporturilor din 1995 ar fi fost cu 27,5% superior celui din 1990. În ceea ce priveşte transportul feroviar, la nivelul judeţului Argeş urma să fie electrificaţi 96 de kilometri de cale ferată, plus dublarea numărului de autobuze de transport urban.

„Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor” era reducerea drastică a perimetrului pe care urmau să fie ridicate noile centre civice

Motivul era pueril: agricultură pe fiecare metru de pământ, prin care să se producă mult, să fie depăşite planurile de producţie. Distrugerea gospodăriilor ţărăneşti a întârziat însă, din cauza proiectelor faraonice ale lui Ceauşescu, gen Casa Poporului sau Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar satele româneşti au scăpat, o vreme, din faţa buldozerelor. Asta până în 3 martie 1988, când Ceauşescu a făcut publică lista ce viza dispariţia a 900 de comune dintr-un total de 2.705, ceea ce însemna o reducere a numărului satelor româneşti, de la 13.123 la 6.000, până în anul 2000. Mai exact, jumătate din satele româneşti urmau să fie rase de pe faţa pământului.
Printre cele mai afectate judeţe se afla Argeşul, care ocupa locul doi pe lista lui Ceauşescu, cu un număr de 252 de sate ce trebuiau să dispară şi să facă loc agriculturii, fiind devansat doar de Alba, cu 264 de sate. Urma Bacăul, cu 237 de sate, Vâlcea, cu 222, Prahova, cu 206, Vaslui, cu 195 şi Iaşi, cu 174.

Comuna Buzoeşti urma să devină al şaselea oraş al Argeşului

În ceea ce priveşte sistematizarea satelor argeşene, cele mai afectate erau comunele din sudul judeţului: Miroşi, Bârla, Căldăraru, Izvoru, Popeşti, Ştefan cel Mare, Slobozia, Recea, Ungheni, Hârseşti, Stolnici şi Mozăceni. Toate aceste localităţi erau practic şterse de pe hartă şi mutate în noul centru civic, care urma să fie construit în Buzoeşti. Odată ajunşi aici, ţăranii argeşeni din sudul judeţului, transformaţi, peste noapte, în cetăţeni socialişti, aveau să se bucure de binefacerile „Epocii de Aur”. Ar fi locuit în ghetouri de câte două etaje, cu WC şi fântână în faţa blocului, iar masa le-ar fi fost servită, de trei ori pe zi, în cantine special amenajate. Norocul a fost că evenimentele din decembrie 1989 au reuşit să curme această demenţă a lui Nicolae Ceauşescu, iar satele din sudul judeţului, să rămână „pe vechiul amplasament”.

(sursa: www.fermierulargesean.ro)

Comments

comments