Fundația Conservation Carpathia a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup. În Carpații Meridionali, într-o zonă pilot de 1400 km2, au fost identificați 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele Studiului de monitorizare genetică realizat de echipa Fundației Conservation Carpathia, în perioada 2018 – 2020. Studiul arată pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.
Câți lupi sunt în România la ora actuală?
Estimările arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă cifra nu are un fundament științific. Știm că la calcularea efectivelor pentru această specie nu s-au utilizat metode științifice de monitorizare, rezultând date nerealiste.
Deși la nivel European România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.
Pe măsură ce Carpații se confruntă cu pierderea habitatelor, schimbări climatice și scăderea acceptanței faunei sălbatice, avem nevoie să protejăm nu doar lupii în viitor, ci întreaga rețea de viață pe care aceștia o susțin.
De ce sunt importanți lupii?
Prezența lupilor influențează abundența speciilor pradă și susțin rețeaua complexă a vieții. Echilibrul ecosistemelor se bazează pe prezența unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea și eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniți, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la menținerea populațiilor de specii pradă mai sănătoase și mai viguroase.
Prădarea copitatelor (cerb, căprior, mistreț) de către lupi reglează distribuția spațială și mărimea efectivelor, astfel încât este menținută la un nivel tolerabil presiunea ierbivorelor asupra vegetației. În lipsa unor prădători precum lupii, ierbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin pășunat intens.
Un exemplu concret vine din Scoția, unde a crescut numărul cerbilor, iar aceștia au distrus pădurile în lipsa lupilor. În Scoția, cerbii sunt în plină expansiune de zeci de ani. Datorită lipsei de prădători naturali și a obiceiului de a-i hrăni pe timpul iernii, numărul acestora a crescut de peste două ori din 1959, trecând de la 155.000 la aproximativ 400.000 de exemplare. Proprietarii de terenuri sunt acum obligați prin lege să împuște cerbii pentru a ține populația sub control. În acest fel, în 2019, au fost împușcați 80.000 de cerbi. Acest proces este foarte costisitor și consumator de timp. Din acest motiv, reintroducerea lupului devine o soluție tot mai atractivă în ultima vreme pentru scoțieni.
Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii la lup, au rămas puțini lupi, iar elanii distrug pădurea.
V-ați întrebat vreodată cum se formează haitele de lupi?
Imaginează-ți o lume unde lupii nu sunt doar simpli vânători, ci povești complexe de viață și interacțiuni sociale interesante. Timp de trei ani, am intrat în universul fascinant al lupilor din Carpații Meridionali și ne-am apropiat de viața a șase haite distincte. Le-am pus nume în funcție de localizarea geografică: haita Șercăița, haita Bârsa-Izvoarele Dâmboviței, haita Piatra Craiului, haita Dâmbovița-Râul Târgului, haita Stoenești și haita Stoenești hibrizi.
Începem prin a vă spune că lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110-148 cm, iar coada are 30-35 cm. Înălțimea la greabăn variază între 50-70 cm. Urechile au 10-11 cm lungime și sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7-8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.
Lupii sunt animale sociale, trăiesc în familii (haite) sau perechi, sunt de obicei animale monogame care au o singură pereche reproducătoare în cadrul grupului. De cele mai multe ori o haită include și puii perechii reproducătoare, pui care până la urmă vor părăsi haita, dar există numeroase situații în care lupii acceptă în cadrul grupului, cel puțin temporar, și lupi cu care nu sunt înrudiți.
Principalele specii pe care le vânează lupul sunt copitatele (căprior, cerb, mistreț), fiind un animal carnivor. Totuși, în unele situații se poate hrăni și cu fructe, vertebrate mai mici sau nevertebrate.
Povestea haitei Bârsa-Izvoarele Dâmboviței
În 2017, la începutul studiului nostru, haita Bârsa-Izvoarele Dâmboviței era formată din patru lupi. La conducere se afla femela reproducătoare, CC00T6, o prezență impunătoare care avea doi pui, (CC01F2 și CC00T7). Masculul reproducător cu care a făcut acești pui a fost de negăsit. Însă, în haită, exista și o figură enigmatică: masculul CC01F1, care, surprinzător, nu avea nicio legătură genetică cu ceilalți membri ai haitei.
Cu trecerea timpului, masculul CC01F1 devine tot mai influent, și ajunge, de la un simplu membru, la liderul reproducător al haitei. Face doi pui cu CC00T7, una din femelele născute în primul an cu care nu era înrudit genetic, aducând astfel o nouă perspectivă asupra evoluției haitei. În aceeași perioadă, CC01F2, femela descendentă din prima sesiune, și-a păstrat locul în haită și în cel de-al treilea an, consolidând astfel unitatea acesteia.
În mijlocul acestei situații complexe, un alt mascul, CC0630, este acceptat în haita lor în al treilea an, fără a avea legături de rudenie cu niciun alt membru al grupului.
Această poveste arată cât de complexă este viața lupilor, cum interacționează în cadrul unei haite respectiv cu haitele din vecinătate în peisajul Munților Carpați.
Astfel de informații ne ajută să înțelegem amenințările la care sunt expuși lupii, modificările la nivelul perechii reproducătoare fiind adesea asociate cu mortalitatea antropică. Înțelegem și care sunt provocările unei monitorizări cuprinzătoare.
Dar cine este masculul CC01F1 și de ce este el interesant?
Pe masculul CC01F1 l-am identificat prima dată printr-o probă colectată pe 2 octombrie 2017, aproape de Muntele Plaiului, la 4 km Nord de cabana Plaiul Foii. Apoi, pe 16 ianuarie 2018 l-am identificat din nou, în trei probe succesive de urină pe zăpadă la 5 km Vest, pe drumul ce însoțește pe vale râul Bârsa lui Bucur. Într-o probă colectată pe 30 ianuarie a apărut din nou, de data asta la aproape 9 km în linie dreaptă în Sud, în zona Richita, în bazinul hidrografic al Dâmboviței. Nu cu mult timp după, pe 6 februarie, într-o probă colectată la peste 16 km distanță, pe versantul nordic al Pietrei Mici, numit și Dosul Pietrei, CC01F1 a fost din nou identificat. Pe 21 februarie a apărut din nou, de data aceasta pe partea sudică a Pietrei Mici, aproape de Crângul Ciorii. 5 Aprilie 2018 a fost ultima dată când l-am identificat, tocmai la peste 25 de km în vest, pe culmea Comisului, deasupra lacului Pecineagu.
Toate aceste deplasări formează un teritoriu al haitei de 180 kmp care se suprapune cu cel puțin trei fonduri cinegetice, atât în interiorul cât și în afara unor arii protejate, lucru care presupune provocări complexe de conservare și de conviețuire cu aceste animale.
Această poveste ilustrează interacțiunea complexă dintre informațiile genetice, comportamentele individuale și relațiile dintre haite în Munții Carpați. Ea dezvăluie, de asemenea, provocările unei monitorizări științifice cuprinzătoare dar și provocări de conviețuire între oameni și lupi.
Hibridizare între lupi și câini
Studiul confirmă prezența unui hibrid lup‑câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.
„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și managementul conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Despre Fundația Conservation Carpathia
România este deja cunoscută pentru natura minunată pe care o are, Munții Făgăraș având șansa să devină cel mai mare parc național al Europei, în beneficiul plantelor și animalelor, dar mai ales al comunităților locale din jurul munților. În acest sens, proiectul Fundației Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri și pășuni alpine în estul munților Făgăraș.
În anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție, atât pentru pădure, cât și pentru animalele sălbatice. În ultimii ani fundația s-a implicat activ în proiecte sociale și în dezvoltarea de afaceri verzi în beneficiul comunităților locale. Proiectul fundației este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare din Europa.
Vă invităm să susțineți eforturile de conservare a lupilor în Carpații României și să protejăm împreună moștenirea sălbatică a acestor zone naturale unice în lume pentru generațiile viitoare.
