Multe localităţi din Argeş se numesc oficial Făget, Argeşelul, Ştefăneştii – Noi, Zorile sau Alunişul, dar bătrânii şi, după ei, şi o parte din cei mai tineri, le mai spun încă Vieroşi, Căcărăzeni, Strâmbu, Ciumeşti, Partizani, Băseni, Gura Boului sau Valea Porcului. Este vorba despre vechi aşezări argeşene, cărora, la un moment dat, le-a fost schimbată denumirea. „Artizanul“ schimbării numelui acestor localităţi a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej care, în calitate de preşedinte al Consiliului de Stat, a dat un decret în 1964 prin care înlocuia multe denumiri de sate, comune sau raioane, după cum era atunci împărţită administrativ-teritorial ţara, pe motiv că acestea erau nepotrivite noilor realităţi socio-economice din România comunistă.

Peste 60 de sate din Argeş şi-au pierdut vechile denumiri

Din obişnuinţă, numele originare au continuat să fie utilizate de localnici, însă majoritatea covârşitoare a denumirilor atribuite atunci s-au păstrat şi până în prezent ca nume oficiale. În total, la nivelul ţării, au fost modificate 868 de nume, dintre care un nume de raion, un nume de oraş, 135 de comune şi 733 de sate. Denumirile modificate de Decret au fost preluate de Legea nr. 2 din 1968, prin care ţara a fost reorganizată administrativ şi care este şi astăzi în vigoare.
La nivelul Regiunii Argeş, peste 60 de sate şi comune şi-au pierdut vechile denumiri. Astfel comuna „Slobozia-Trăznitu“ din Raionul Costeşti a devenit Slobozia, satul „Vieroşi“ din comuna Colibaşi – Făgetul, iar „Ciumeşti“ – satul din Mărăcineni – Argeşelul. Zona blocurilor din Ştefăneşti, unde locuiau familiile refugiate în România ale grecilor partizani, şi-a schimbat denumirea în Ştefăneştii-Noi. Satul „Băseni“ din comuna Costeşti s-a transformat în Zorile, iar „Căcărezenii“ din Fâlfani a devenit satul Cotmeana. „Valea Rea“ de la Băiculeşti şi satul „Seci“, din Brăduleţ, au fost „cosmetizate“ prin semnătura lui Gheorghiu-Dej în Stejarii şi Sălcioara. Satul „Secături“ – de la Nucşoara s-a chemat, mai modern – Gruiul, „Valea Porcului“ de la Tutana – Alunişul, iar alte „Secături“, de la  Valea Iaşului, au luat numele de Bădila.

Satul „Strâmbu“ din Suseni a fost rebotezat Dumbrava, iar „Gura Boului“ din Vedea a devenit Plapcea

În sudul judeţului, satul „Călugăriţa“ din Leordeni a fost botezat Glimbocata-Deal, iar satul „Strâmbu“ din Suseni a devenit Dumbrava. În Raionul Piteşti, au fost schimbate denumirile a patru sate: „Zeama Rece“, comuna Căteasca, a devenit Recea, „Grajduri“ – Bascovele, iar satul „Dealu Boului“ din Cotmeana a fost denumit Dealul Pădurii. De asemenea, satul „Gura Boului“ din Vedea şi-a schimbat numele în Plapcea, iar „Setrari“ din Uda – în Romana.
În afară de acestea, au mai fost modificate denumiri de sate precum Fripţi (com. Radomireşti), Jarcaleţi (Şerbăneşti), Băseşti (Băseşti), Ciuciu (Icoana),  Ţăcăliile (Ioneşti), Valea Vai de Ei (Urluiasca), Puricei (Grădinari), Bou (Mitrofani), Cacova (Morteni), Lagăr (Ciupea), Gura Porcului (Cobia de Jos), Zăvoiu Orbului (Mogoşani), Fistigoi (Lăpuşata), Flămânda (Galicea), Socariciu (Bălceşti), Dosu (Vlădeşti),  Tâmpeni, Puturoasa (Brebeni), Spurcaţi (Găneasa), Turbaţi (Călugăru), Păcală (Făgeţelu), Broscari (Potcoava) sau Bădărani (Topana)
După 1989, unele localităţi au revenit la denumirea anterioară Decretului din 1964, după ce au făcut referendum, iar altele şi-au schimbat numele, dar şi-au ales unul nou! În Argeş însă, nicio localitate nu a vrut să revină la vechiul nume, mulţumite fiind cu cel dat de comunişti.

Comments

comments