Departamentul Securităţii Statului (DSS) a supravegheat activităţile întreprinderilor de autoturisme („ARO”, „Dacia”, „Oltcit”) şi a surprins în detaliu procesul de producţie, planurile de desfacere şi deficienţele din respectivul domeniu.
Informările adresate direcţiilor centrale sau organelor de partid evidenţiază mecanismele funcţionale ale industriei de profil. Serviciile II (contrainformaţii economice) din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Securitate Dolj şi Argeş, în conformitate cu atribuţiile şi sarcinile fixate, au colectat o serie de date referitoare la stările de facto existente la cele două unităţi (Întreprinderea de Autoturisme „Dacia” şi „ARO” Câmpulung Muscel) pe parcursul a peste trei decenii (1968-1989).
Deschiderea dosarului de obiectiv „Întreprinderea de Autoturisme Piteşti” (13 volume cuprinzând note, procese verbale, adrese, referate, fotografii, studii) a conturat o imagine de ansamblu asupra evoluţiei entităţii respective, dar, în linii generale, şi a întregului sector al construcţiilor de maşini.
Dosarele de obiectiv au fost completate de dosarele de urmărire informativă (DUI), precum şi cele de reţea (informatorii structurilor informative) sau penale (persoanele anchetate, judecate şi/sau condamnate pentru diverse delicte).
Urmărirea informativă era focusată pe anumite persoane sau grupuri de indivizi încadraţi la uzinele auto şi care, prin acţiunile lor, au produs o serie de disfuncţionalităţi (calitatea necorespunzătoare a unor autoturisme, probleme intervenite în sistemul de aprovizionare cu materii prime, defecţiunile constatate la piesele de schimb, deficienţele apărute în exportul de automobile).
O analiză sintetică a sarcinilor de plan de către ofiţerii ce deserveau pe linie de securitate „IA” Piteşti, „ARO” sau Societatea Mixtă „Oltcit”, presupunea atingerea următoarelor obiective: preveniri (calitatea necorespunzătoare a unor repere), deschideri DUI, recrutări, introducerea reţelei informative în case conspirative, analiza reţelei informative, prelucrări contrainformative, semnalarea stărilor de spirit, remiterea de informări la organele de Miliţie; efectuarea de controale în obiectivele economice.
Situaţia exporturilor a devenit delicată, în anii ’80, pe fondul plângerilor crescânde asupra calităţii autoturismelor; o mulţime de adrese trimise producătorilor români menţionau o serie de probleme la turismele autohtone. Sesizările se refereau la următoarele aspecte:
– gama „Dacia”: defecţiuni la sistemul electric şi la sistemul de frânare; scurgeri lichide (răcire, uleiuri, rezervoare); vopsire şi retuşuri de proastă calitate; oxidarea elementelor de caroserie şi a elementelor cromate; zgomot la cutiile de viteze, diferenţial şi motor; acumulatori descărcaţi;
– gama „ARO”: defecţiuni la motoarele diesel „L 27”; consum sporit de ulei de motor cauzat de uzura prematură; instalaţii electrice parţial nefuncţionale; defecţiuni pompe injecţie; scurgeri ulei de motor, cutii viteze şi diferenţial;
– la gama componentelor, reclamaţiile se refereau în principal la jenţile auto produse de Fabrica de la Drăgăşani, subordonată „CIA” Piteşti şi exportate în SUA.
Reclamaţiile fuseseră expediate de la dealerii din Grecia, Anglia, Canada, Italia, Belgia, Ungaria, Columbia, Iordania şi RDG. Deşi majoritatea acestora au fost remediate, în perioada pregătirii pentru vânzare sau de garanţie, s-au pierdut contracte şi s-a creat o publicitate negativă la adresa autoturismelor provenite din România.
Aşadar, pericolul pierderii unor pieţe de desfacere a necesitat adoptarea unor măsuri imediate de relansare şi promovare a exportului; pe acest fond, structurile informative au primit sarcini suplimentare.
Delegaţiile externe erau atent monitorizate, iar obţinerea datelor din intimitatea grupului era asigurată de folosirea mijloacelor specifice (percheziţii secrete, instalarea de tehnică operativă, dirijarea surselor informative).
Supravegherea străinilor era motivată din următoarele motive: suspiciuni de spionaj economic, culegerea de date despre problema respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români, înşelarea părţii române prin neplata autoturismelor trimise la export.
A doua cauză era exemplificată de cazul comerciantului iordanian „Dinu”, preşedintele firmei „Imex Corporation”, luat în lucru prin DUI la data de 18 octombrie 1984. Acesta a încercat de mai multe ori să preia autoturismele „Dacia”, fără respectarea condiţiilor contractuale, ultima dată în 1984, pretinzând pentru importul a 100 autoturisme un acreditiv negarantat de banca iordaniană; de altfel, avea o restanţă de 34.000 dolari, reprezentând contravaloarea a 10 autoturisme „Dacia” exportate în 1982 şi piesele de schimb aferente.
În cadrul urmăririi informative a lui „Dinu” s-a stabilit că, pe lângă amăgirea producătorilor români, voia să obţină repartiţie pentru un apartament în Piteşti, sediul viitoarei reprezentanţe, şi aranjarea unei căsătorii a fiului său, aflat la studii în România, pentru obţinerea cetăţeniei române.
Totodată, prin folosirea mijloacelor muncii de securitate, s-au constatat preocupările străinilor de a culege de date şi informaţii referitoare la aspectele de viaţă socială şi politică; obţinerea de informaţii secrete cu privire la producţia de export, capacităţi disponibile şi posibilităţi de pătrundere pe piaţa internaţională; „ademenirea” salariaţilor din sectoarele de comerţ exterior cu diverse atenţii şi cadouri în schimbul furnizării unor informaţii confidenţiale.
Un alt obiectiv al Securităţii era să-şi facă simţită prezenţa în vegherea fluxului de producţie, de la semnalarea problemelor de fabricaţie până la prevenirea unor acte de sabotaj.
De altfel, în cadrul „I.A.” Piteşti se manifestau o serie de abuzuri şi nereguli comise de către unii angajaţi. În schimbul unor avantaje materiale, unii angajaţi din cadrul secţiei Presaj, introduceau tablă mai groasă faţă de cea prevăzută de documentaţie (0,9 mm faţă de 0,7 mm) ceea ce contribuia la uzura prematură a matriţelor şi suprasolicitarea preselor.
O îndeletnicire de bază era sustragerea de piese fie din secţiile de prelucrare, fie din secţia montaj, sau pur şi simplu se descompletau unele autoturisme.
Aceste sustrageri au culminat cu „tentativa de sustragere a unui motor complet având şi cutia de viteze montată, de către şeful secţiei. Motorul a fost descoperit de pază într-un autocamion ce transporta deşeuri în momentul când se intenţiona scoaterea pe poartă. În final nu s-a luat nici o măsură deoarece s-a motivat că acest act a fost întreprins pentru verificarea vigilenţei personalului de pază”.
În cadrul activităţilor referitoare la prevenirea livrării la export de mărfuri necorespunzătoare calitativ, lucrătorii structurilor informative au obţinut date că unele loturi de autoturisme „Dacia” şi „Aro” prezentau diferite defecte de fabricaţie.
Aceste neajunsuri au fost puse în discuţia colectivelor de muncă, iar persoanele direct răspunzătoare – 28 la „IA” Piteşti şi 16 la „IA ARO” au fost sancţionate administrativ cu reducerea retribuţiei cu 10%, timp de două-trei luni.
Totodată, organele de informaţii au intervenit la trei unităţi colaboratoare ale „IA” Piteşti pentru livrarea unor repere de calitate în vederea respectării unor contracte de export (vopsea de la Întreprinderea „Policolor” Bucureşti, oţel OLT 65-15 X 3 produs la „Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte” şi cămăşi pentru motor turnate la „Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti”).
Stările de spirit ale personalului respectivelor unităţi economice era un indicator suplimentar pentru situaţia economico-financiară; în multe rânduri, lipsa pieselor de schimb sau calitatea precară a componentelor livrate de furnizori, defectarea unor maşini şi scule, imposibilitatea respectării tehnologiei de fabricaţie cauzau întârzieri majore în producţie.
Pierderile trebuia acoperite fie din alocarea de resurse bugetare suplimentare, fie din reduceri salariale sau concedieri de personal. Despre situaţia financiară delicată şi perspectivele sumbre relatau o serie de angajaţi, în scrisorile trimise rudelor, şi reţinem:
– Ionescu Alexandru din Mioveni: „serviciul la noi, cu situaţia economică actuală a devenit nesigur de la o zi la alta […] salariile la compartimentele TESA ale uzinei au fost diminuate pentru plan cu 13,8 % şi nici nu avem mari renunţări atât la produsele uzinei vechi cât şi ale „Dacia”, plus problema importurilor de oţeluri şi piese”;
– Matei Maria din Piteşti: „eu nu am mai lucrat să mai iau bani de la 1 februarie 1981, că au plecat două linii de maşini la Topoloveni cu o parte din muncitori […] am rămas restul de oameni, daţi disponibili la personal”;
Enăchescu Adi din Colibaşi: „… pe la uzină s-a strâns situaţia. Trebuie să dea afară 4.000 muncitori […] S-au scos aproape toate autobuzele de pe rutele de peste 50 km, le scoate şi pe cele care trec de 30 km, şi iarăşi o să plece muncitori din uzină”.
Reţinerile băneşti din drepturile salariale au fost frecvente în ultima decadă comunistă; iniţial, doar personalului TESA (cca 2.000) li se opreau între 300-1.000 lei/lună pentru neîndeplinirea sarcinilor de plan; ulterior, măsura s-a extins la toţi angajaţii (pe baza deciziilor de imputare privind lipsa pieselor la inventar ori sustragerea lor din autoturismele scoase din montaj), astfel încât, s-au recuperat 865.660,9 lei (decizia nr. 500/1983) şi 448.500 lei (decizia nr. 1465/1984)44.
La Societatea mixtă „Oltcit” Craiova se estima că, la începutul lunii august 1989, 2.249 muncitori direct productivi urmau să primească numai 54,6% din retribuţia aferentă lunii iulie, iar pentru alţi 1.426 salariaţi nu era asigurată retribuţia din cauza inexistenţei lichidităţilor.
Temerile pentru pierderea locurilor de muncă erau cvasi-generale şi unele s-au adeverit; astfel, la societatea „Oltcit”, 806 persoane au fost detaşate la alte unităţi ori au primit preaviz de desfacere a contractului de muncă, urmând ca aceeaşi măsură să aplice în cazul altor 1.600 de salariaţi. Pe acest fond mulţi nu se preocupau de realizarea sarcinilor de serviciu, solicitau învoiri pentru a-şi găsi noi locuri de muncă, iar calitatea lucrărilor executate nu era corespunzătoare.
Sursa: Caietele CNSAS/Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
