Începe timpul sacru al colindelor, când cerurile sunt deschise și Dumnezeu ascultă ruga și cântarea omului. 

Obiceiul colindatului este una dintre formele active de marcare a sarbatorii Craciunului in toate cele trei zile, iar cetetele de colindători pornesc din Ajun.

Cetele de colindatori au in repertoriu colinde care sunt dedicate glorificarii nasterii Mantuitorului, cu un text apropiat de tematica religioasa, dar si colindele care au in centrul atentiei omul, “ca o creatie a lui Dumnezeu glorificat pentru munca sa”.

Functia simbolica a colindei este nu numai o evocare a miracolului Nasterii Domului, dar este si o modalitate prin care se meneste de bun augur, belsuj, prosperitate.

Functia aceasta de urare a belsugului face din colinda, pe langa o cantare exceptionala, si mijloc de implinire a nazuintelor omului. Acest gen de colinde care sunt legate de ocupatii sunt foarte importante si pentru ca ceata de colindatori merge din casa in casa, nimeni nu este ocolit, indiferent de ce statut social are, nici saracul si nici vaduvele nu sunt ocolite, tocmai ca sa le meneasca si lor un an imbelsugat, prosper.

In repertoriul cetelor se mai afla colindele inchinate tinerilor casatoriti, feciorilor, fetelor, nou nascutilor si care aduc in atentie cele mai frumoase calitati ale omului: vitejia, istetimea, frumusetea si harnicia.

Timpul este si el unul sacru, special, un timp cand se spune ca cerurile sunt deschise si Dumnezeu asculta ruga si cantarea omului. Atunci toate aceste aspecte ale vietii cotidiene trebuie evocate pentru ca omul doreste sa se bucure cat mai mult timp de rodire, de sanatate, de noroc!

Comments

comments