În primele trei zile ale săptămânii viitoare, Piteştiul va găzdui un eveniment internaţional de primă mărime pentru domeniul pomiculturii.
Este vorba de cea de-a doua ediţie a Simpozionului Balcanic cu tema „Creşterea Fructelor”. Evenimentul este organizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (I.C.D.P.) Mărăcineni şi se va desfăşura la hotelul Ramada Piteşti. La lucrările simpozionului şi-au anunţat prezenţa 152 de participanţi din 12 ţări, din care: România – 55, Serbia – 29, Turcia – 16, Bulgaria – 15, Grecia – 10, Ungaria – 9, Iran – 6, Letonia – 4, Macedonia – 4, Slovacia – 2, Estonia – 1, Moldova – 1. Simpozionul este organizat sub egida Societăţii Internaţionale pentru Ştiinţele Horticole.
Copreşedinţii simpozionului sunt directorul I.C.D.P. Mărăcineni – Mihail Coman şi italianul Damiano Avanzato de la Centrul de cercetare pentru pomicultură din Roma. Deschiderea oficială a evenimentului va fi luni, 5 septembrie, de la ora 9, la Centrul de Conferinţe al Hotelului Ramada.
Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, Argeş – unul dintre cele mai apreciate din ţară – a fost înfiinţat în anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969). Primul sediu a fost în comuna Miceşti, în actuala clădire funcţionând din 1971. După 10 ani de activitate, în 1977, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură a fost transformat în „Trustul de Cercetare, Proiectare, Inginerie Tehnologică şi Producţie Pomicolă” cu sediul tot la Piteşti – Mărăcineni, iar numărul staţiunilor pomicole a crescut la 26.
Astfel, s-a reuşit o coordonare integrată a întregii activităţi din pomicultura românească, prin sectoarele de bază ale acestei noi unităţi: cercetare, proiectare, producţie şi dezvoltare.
Sub această formă, Trustul a funcţionat până în anul 1979, când la Piteşti – Mărăcineni au rămas preocupările de cercetare şi proiectare în cadrul Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură. După anul 1990, la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură s-a desfăşurat, în principal, numai activitatea de cercetare şi îndrumarea acestei activităţi, în cadrul celor 7 staţiuni pomicole care au mai rămas.
