Falimentarea Argeşului! Lista celor mai mari întreprinderi ale judeţului distruse după 1989

Odată unul dintre cele mai industrializate judeţe ale României, Argeşul se află acum în moarte clinică din punct de vedere economic. Despre privatizările eşuate în Argeş se pot scrie romane. Falimentară și falimentată după Revoluţie, dintr-o industrie care mergea cu motoarele turate la maximum până în 1989 acum s-a ales praful.

Multe fabrici, adevărate branduri naţionale, au ajuns azi nişte ruine. Vândute la preţuri de nimic, cârdăşiile între politicienii argeşeni, de după 1989, şi diverse personaje din mediul de afaceri, licitaţiile trucate sau lipsa de viziune, au dus la ratarea unor privatizări de succes în industria judeţului.

Practic, statul a fost înlăturat de la conducerea întreprinderilor, iar noii patroni au profitat de privatizarile “cu cântec” pentru a distruge tot ce înseamna economie. Rezultatele nu au întârziat însă să apară: zeci de mii de locuri de muncă au dispărut, iar Argeşul s-a umplut de şomeri şi pensionari precoce.

Analiza celor mai mari eşecuri industriale ale capitalismului de cumetrie, de după 1989, ilustrează cum nu se poate mai bine genocidul economic pe care l-a traversat Argeşul în anii de după 1989.

Iată lista celor mai mari fabrici din Argeş ajunse la fier vechi imediat după 1989:

1. Rolast sau Combinatul de articole tehnice din cauciuc (CATC) – cum era cunoscut înainte de 1989
2. Combinatul de Prelucrarea a Lemnului Pitești
3. Grulen Câmpulung – singura fabrică din ţară producătoare de granule de poliester, fire şi fibre sintetice
4. Romproteine, fabrica de proteine din Curtea de Argeş
5. Fabrica de bere Pitber Pitești
6. ARO Câmpulung
7. Combinatul Petrochimic Piteşti
8. Fabrica de Negru de Fum
9. Întreprinderea electrocentrale Curtea de Argeş
10. Întreprinderea de reţele electrice Piteşti
11. Întreprinderea minieră Câmpulung Muscel
12. Trustul petrolului Piteşti
13. Întreprinderea de supape – bolţuri Topoloveni
14. Întreprinderea mecanică Câmpulung Muscel
15. Întreprinderea de motoare electrice Piteşti
16. Electroargeş – întreprinderea de produse electronice şi electrotehnice din Curtea de Argeş
17. Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Piteşti
18. Combinatul de lianţi Câmpulung Muscel
19. IPMPB – Tablierul – întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti
20. Întreprinderea Textila Piteşti
21. Întreprinderea de stofe Argeşeana
22. Întreprinderea Filatura de lână Musceleana din Cetăţeni
23. Întreprinderea de confecţii Curtea de Argeş
23. Căprioara – întreprinderea de încălţăminte Piteşti
24. Întreprinderea de porţelan şi menaj Curtea de Argeş
25. Fabrica de tananţi Piteşti – prima din România
26. Fabrica de conserve Băiculeşti
27. Vinalcool Ştefăneşti
28. Staţiunea vitivinicolă Ştefăneşti
29. TCIND Piteşti
30. Avicola Costeşti
31. CET Sud Bradu
32. Fabrica de Agregate Auto şi Tractor Mioveni
33. Fabrica de Matriţe Piteşti
34. Fabrica de Butoaie Piteşti
35. Fabrica de Cherestea Domneşti
36. Fabrica de Drojdie Furajeră Piteşti
37. Fabrica de Furfurol Piteşti
38. Fabrica de piese auto şi produse metalice Piteşti
39. Întreprinderea judeţeană de valorificare a legumelor şi fructelor
40. Fabrica de placaj Piteşti.

1 COMENTARIU

  1. Mda.
    Si altele prin țară cum de au rezistat?
    Raspuns: Pentru ca directorii in functie in decembrie 1989 au avut deschidere la capitalismul sălbatic (atunci) care se forma la noi si a venit peste ei, alții au fost dați afară de angajați ca oamenii au prins momentul sa scape de javre și înlocuitorul a venit cu o idee noua.
    Raspu mel meu întors pe invers este motivul falimentarii acelora din lista. Totodata, unele piețe externe s-au distrus pentru ca managerii au încercat, în numele democrației, sa schimbe condițiile si asta n-a placut pietelor internationale.
    Un alt motiv urat, dar real și dureros, a fost inflația. Produceau la un preț și cine avea stocuri trăia, cine însă avea nevoie de materie prima cumpăra scump și produsul finit greu de vândut. Și utilitățile au suportat modificări de preț și uite asa un blocaj în plus. Au căzut astfel înțelegeri pe piețe externe și neafectate de inflatie sau alte cauze, ele având o buna stabilitate financiara.
    Un alt motiv, hoția. S-a furat „ca-n codru” din unele hale și magazii.
    Si un alt motiv, ineficienta. Uite asa, nu erau de elita.
    Un alt motiv, tehnologia învechită și lipsa financiara de retehnologizare.
    Totuși, Fondul Proprietății de Stat a dat poporului multe firme foste de stat, adică întreprinzătorilor apăruți prin Camera de Comerț și Industrie de atunci. Orice Gheorghe se visa patron si facea credite în bănci pt achiziții. Urmarea…. unii au vândut, alții au distrus prin trădare de țară, altii n-au facut față si s-a pus lacatul pe ușă….
    Dar hai ca acum nu mai e jelania de atunci…. județul si-a revenit și…
    …..o va face și mai bine după ce dispare.(reorganizarea administrativ teritoriala). Yeeeee.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.