În timp ce cei mai mulţi dintre vânători din Argeş şi-ar dori să ajungă, măcar o dată, la celebra vânătoare organizată de Ion Ţiriac la Balc, omul de afaceri Bobi Marinescu şi-a creat la Stolnici propriul domeniu de vânătoare, cu nimic mai prejos decât cel al celebrului tenismen.

În urmă cu trei ani, a populat 250 de hectare de pădure cu mistreţi, iar de curând şi-a extins parcul cu încă 450 de hectare, suprafaţă dedicată celor 85 de mufloni, 85 de cerbi lopătari şi 120 de cerbi carpatini, toate animale atent selecţionate, importate din Ungaria şi alte ţări cu tradiţie din Europa.
Animalele nu vor fi vânate însă prea curând, pentru a le da posibilitatea de a se înmulţi câteva sezoane, însă, la momentul potrivit, costul unui exemplar ar putea ajunge, ca şi în alte locuri din lume, la circa 1.000 de euro trofeul.
Parcul de vânătoare este unic în Argeş şi, se pare, chiar în România. Muflonul european, cunoscut ca oaie sălbatică, este, spun specialiştii în cinegetică, strămoşul oii domestice. Este lung de până la 1,3 m, are o înălţime de 60-80 cm şi o greutate de până la 50 de kilograme. Poate face salturi de 2 metri înălţime şi 3-4 m lungime, ceea ce îl transformă într-un vânat destul de interesant.
Aspectul general al muflonului este asemănător cu al berbecului, frumuseţea şi valoarea masculului fiind date de coarnele inelate, puternice şi răsucite, ce cresc în spirală, odată cu vârsta animalului, de până la 90 de centimetri. Uneori chiar şi femelele au coarne, mai mici, de până la 10-12 cm.

Muflonul, dispărut aproape în totalitate din pădurile României

Muflonul european este o specie cu răspândire mediteraneană, ultimele descoperiri spunând că ar fi originar din insulele Sardinia şi Corsica, dar, fiind dintotdeauna printre cele mai preţuite specii de vânat, a fost colonizat în aproape toată Europa.
Specie foarte apreciată de vânători, având un trofeu impozant, muflonul nu a scăpat atenţiei autorităţilor cinegetice din România. Un prim lot a fost eliberat în celebrul  – astăzi – ţarc de vânătoare de la Balc, din judeţul Bihor. خnsă, în  timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ţarcul a fost distrus, populaţia rurală înfometată vânând toate exemplarele.
خn 1966, statul român a cumpărat alte 27 de exemplare din Austria, care, împreună cu alţi 6 mufloni de la grădinile zoologice din ţară, au fost eliberate în pădurile Negureni şi Mihai Eminescu, din sudul judeţului Constanţa, precum şi în apropierea oraşului Cernavodă. Apoi, pe măsură ce au început să se înmulţească, au fost introduşi în terenuri de vânătoare din jurul Bucureştiului, în Alba, Argeş şi Vâlcea. După Revoluţie, din cauza braconajului, aceştia au dispărut aproape total din fauna locală.
خn cazul cerbilor lopătari, se poate vorbi de o revenire pe teritoriul românesc după ce a fost colonizat, în 1904, în fondul de vânătoare Şarlota, de lângă Timişoara. De aici s-a extins în majoritatea zonelor cu păduri de foioase de la câmpie şi deal, fiindcă nu agreează munţii. Ca talie, se situează între cerbul carpatin şi căprior, ajungând chiar la 120 de kilograme pentru masculi şi 65 de kilograme pentru femele. Este foarte apreciat de vânătorii români, datorită cărnii sale şi coarnelor impresionante, care alcătuiesc trofee extrem de râvnite de puşcaşi.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI