De pus pe lista obiectivelor de vacanţă! România frumoasă. Cele mai interesante locuri de vizitat din Argeș

174,392 views

MADE IN ARGEŞ Deşi, în ultimii ani, moda în turism a fost alegerea unor destinaţii externe, un nou curent pare să ia naştere: redescoperirea frumuseţilor locale. Argeşul se află printre judeţele cu un mare număr de obiective turistice, unele unicat, care ar putea fi destinaţii de vacanţă sau de week-end deosebite.


Barajul şi Lacul de acumulare Râuşor.
Lacul de acumulare Râuşor se află între Lereşti şi Cabana Voina, în Pojorâta. Barajul a fost ridicat în anul 1985, are o înălţime de 118 m, iar volumul total al lacului este de 68 de milioane de metri cubi. Deşi nu este foarte spectaculos, amplasamentul său în mijlocul naturii creează o privelişte foarte frumoasă, asemănată în ghidurile turistice cu peisajele austriece.


Cascada Văii Rele de la Slatina (Nucşoara).
Este una dintre cele mai spectaculoase cascade din ţară, deşi este destul de puţin cunoscută. La ea se ajunge după un traseu de o frumuseţe aparte, prin munţii Făgăraş, către Curmătura Maliţei şi apoi spre Valea Rea, pe care pot fi admirate o sumedenie de căderi de apă, mai mici  şi mai mari.

Castrul roman Jidova. Castrul roman Jidova din Câmpulung Muscel este considerat cel mai important fort de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraţilor Commodus şi Septimius Severus, fiind singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus.

Cetatea Oratia. Ruinele cetăţii Oratia de la Podu Dâmboviţei se găsesc la 5-6 km nord de Rucăr, în raza satului Podu Dâmboviţei, la 2 km de râul Dâmboviţa. Cetatea era situată pe un vârf stâncos, cu pereţii abrupţi spre vest şi nord-vest, pe un platou continuat spre est de Dealul Sasului. Data la care a fost construită este în continuare necunoscută. Atât materialul arheologic găsit cât şi documentele sau contextul istoric presupun ridicarea cetăţii în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. O parte dintre istoricii care au cercetat zona au presupus că aceasta a fost vamă a Transilvaniei.


Cetatea Poenari.
Este situată lângă Curtea de Argeş – spre Transfăgărăşan, înainte de Barajul  Vidraru. A fost ridicată pe post de fortăreaţă contra otomanilor de către Negru Vodă, iar Vlad Țepeş a renovat-o şi a transformat-o în reşedinţă secundară. Se pare că Cetatea Poienari a fost cea care l-a inspirat pe Jules Verne în crearea capodoperei „Castelul din Carpaţi”, după ce a auzit legendele despre aceasta,  povestite de o româncă.

Conacul Goleşti. Situat în Ştefăneşti, conacul familiei Golescu a fost construit în 1640-1642, refăcut şi mărit în 1784 şi 1807 şi restaurat în 1960-1961. Este înconjurat de ziduri puternice, străjuite de turnuri amplasate la colţuri şi de un foişor de poartă, în care Tudor Vladimirescu şi-a petrecut ultima noapte din viaţă. În clădirea conacului, care mai păstrează pivniţe boltite specifice vremii şi în clădirile anexe din incintă a fost organizat un complex muzeal cu mai multe secţii, în care sunt expuse manuale şi ediţii princeps ale unor lucrări literare, mobilier şi tablouri ale familiei Goleştilor, obiecte de artă populară, interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică şi broderii artistice pe piele.


Lacul Bâlea.
Aflat în cel mai înalt punct al Transfăgărăşanului, lacul glaciar Bâlea se află la altitudinea de 2.034 m, are o suprafaţă de 46.508 mp şi o adâncime de 11,35 m, fiind populat cu păstrăvi. În mijlocul său, pe o peninsulă, a fost construită, în anul 1904, prima cabană. Din 2006, în fiecare iarnă, pe malul lacului îngheţat se ridică hotelul de gheaţă unicat pentru această parte a Europei şi o biserică, din cuburile de gheaţă scoase chiar din lacul îngheţat. Lacul Bâlea se află la circa 77 de km de Sibiu, 68 de km de Făgăraş şi 85 de km de Curtea de Argeş.


Lacul Capra.
Este tot un lac glaciar, situat în mijlocul Munţilor Făgăraş, la 2.241 de metri altitudine şi doar 45 de minute de mers pe unul dintre traseele turistice din Bâlea Lac, având o adâncime maximă de 11 metri.

Lacul Învârtita sau Lacul Nucşoara. Este format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m, fiind declarat monument natural. Lacul s-a format într-o dolină pe gips, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Izvoarele minerale sulfatate, calcice, sodice sau sulfuroase ar putea fi folosite în scopuri balneare.


Lacul Jgheburoasa.
Lacul Jgheburoasa este un lac din Munţii Făgăraş Sud, de origine glaciară, a cărui adâncime este de aproximativ 2 m. Lacul are formă de pară şi în apele sale poate fi întâlnit păstrăvul. Este în afara traseelor montane marcate şi face parte din Rezervaţia Naturală din Munţii Făgăraş.


Lacul Pecineagu.
Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m înălţime, situat pe râul Dâmboviţa, iar lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentări cu apă, producţie de energie hidroelectrică şi irigaţii.


Mănăstirea Nămăieşti – Valea Mare-Pravăţ.
Nu se cunosc prea multe date despre biserica săpată în stâncă, începuturile sale identificându-se cu descoperirea icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, care datează din vremea lui Negru Vodă. După unii istorici, acest lăcaş ar fi fost o catacombă creştină de pe timpul romanilor, după alţii – un templu închinat zeului Zamolxes.


Mănăstirea şi biserica rupestră Corbii de Piatră.
Mănăstirea este un ansamblu (parţial) rupestru din secolul al XIV-lea, reînfiinţat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăţi publice. Este situată la 400 de m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 de m şi lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasă şi prin pictura care o împodobeşte, realizată în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Iniţial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică ce o face unică la noi în ţară. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal, detaşabil de la anul 1761.

Mănăstirea Curtea de Argeş. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Ţara Românească. În apropierea mănăstirii Curtea de Argeş se află fântâna meşterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare. Se spune că în locul unde s-a prăbuşit Manole a apărut un izvor – fântâna meşterului Manole.

Mausoleul de la Mateiaş. Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, situat pe dealul învecinat cu acelaşi nume, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918.


Peştera Dâmbovicioara.
Peştera Dâmbovicioara este situată în sudul Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara, afluent al Dâmboviţei, la 1 km nord de satul Dâmbovicioara. Peştera s-a format datorită acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peşteră caldă, la 10-12 grade şi cu o umiditate moderată. Cascada Dâmbovicioarei se află la circa 500 de m în amonte faţă de Peştera Dâmbovicioara.

Transfăgărăşan.
Transfăgăraşanul sau DN7C este cel mai cunoscut drum românesc ce străbate munţii, oferind o perspectivă fantastică asupra peisajului montan. Construit între 1970-1974 de armată, are 90 de km, a fost gândit să aibă un rol strategic în apărarea ţării, în caz de invazie rusească. Punctul cel mai înalt este la Bâlea Lac, 2.034 metri. Până în 2010, a fost cel mai înalt drum asfaltat din ţară, acum fiind depăşit cu mai mult de 100 de metri de TransAlpina  din Parâng.

Vârful Moldoveanu.
Cel mai înalt vârf din România, 2.544 de m, pentru cei pasionaţi de trasee montane. În apropiere este Refugiul Vistea şi Iezerul Triunghiular.

Vârful Negoiu.
Al doilea cel mai înalt vârf muntos din România, 2.535 m, pentru cei pasionaţi de trasee montane. În apropiere este Lacul Călţun.


Vila „Florica” – Brătianu.
Conacul familiei Brătianu, numit ca şi satul în care se care se află, „Florica”, în amintirea primei fiice a lui I.C. Brătianu – este unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre. În conac s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, adevărată dinastie civilă, care a dat ţării trei prim-miniştri, având un rol determinant în realizarea României moderne, de numele lor legându-se Războiul de Independenţă din 1877, Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.


Valea lui Stan
este un râu în Munții Frunții. Izvorăște din zona de creastă a masivului sus-menționat și are o lungime de 11 km. Înainte de amenajarea barajului Vidraru se vărsa în Argeș. În prezent, debușează prin intermediul unui sistem de captări în Lacul Vidraru. Are un bazin hidrografic ce se întinde pe 21 km, iar pe cursul inferior există un sistem de chei, ce pot fi accesate turistic și care fac legătura cu trasee din masiv.

Avenul din Grind este defapt o peșteră dezvoltată vertical și este aflat în apropierea orașului Câmpulung, în Masivul Piatra Craiului și este unul dintre cele mai adânci goluri subterane din România. Este o rezervație naturală speologică, și are o adâncime de 540 m. Fiind deosebit de periculos, datorită adâncimii, nu se recomandă vizitarea acestuia decât echipelor foarte bine antrenate și echipate corespunzător.

Cascada Capra este așezată pe versantul sudic al munților Făgăraș şi are o înălțime de 35 m și poate fi vizitată de pe Transfăgărășan. Este situată între Bâlea Lac și Cabana Capra. Cascada se revarsă din lacul cu același nume și din cauza debitului mare, aceasta nu îngheață decât în iernile foarte geroase.

Lacul Călțun este un lac glaciar situat la limita dintre județele Argeș și Sibiu și la baza Vârfului Călțun. Altitudinea la care este situat lacul este de 2135 m, iar acesta se întinde pe o suprafață de 7751 metri pătrați. Ca să ajungi la lac trebuie să urmezi traseul cu cruce albastră.

Culoarul Rucăr-Bran. Pornind din Câmpulung, județul Argeș pe DN73, puteți ajunge la Culoarul Rucăr-Bran, un culoar tectonic ce desparte Masivul Piatra Craiului de Grupa Munților Bucegi. Este o zonă bogată în relief bine definit, cu avene, chei, abrupturi calcaroase și circulație carstică.

Fântâna meșterului Manole. În apropierea mânăstirii Curtea de Argeș se află fântâna meșterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare. Balada Monastirea Argeșului spune că meșterul Manole și-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soția (Ana), deoarece în mod inexplicabil tot ceea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda dă o explicație și pentru fântâna meșterului Manole: când domnitorul a văzut această măreață construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor – fântâna meșterului Manole.

Necropola Regală de la Curtea de Argeș. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Mihai I și Ana.

Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș este ctitoria lui Basarab I (1310 – 1352), terminată în anul 1352, în cadrul reședinței voevodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 – 1369. Biserica este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice.

Mânăstirea Cotmeana este la doar 30 de kilometri est de Râmnicu Vâlcea și la 32 de kilometri nord-vest de Pitești, pe drumul național ce leagă cele două orașe. Important monument istoric medieval din sud-estul Europei, Mânăstirea Cotmeana poate fi chiar cea mai veche mânăstire din Țara Românească. Construită în mijlocul pădurilor, în apropierea râului de munte Cotmeana, ctitoria lui Mircea cel Bătrân duce în spate o istorie fabuloasă.


Mânăstirea Cetățuia Negru-Vodă, supranumită ”Meteora României”.
Aflată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia şi este considerată cea mai aspră sihăstrie românească. Alimentele, materialele şi apa se transportă până acolo cu un funicular. Pe cel mai înalt colţ de stâncă de pe vârful Cetăţuia este o cruce, supranumită ”crucea dorinţelor”. La Cetăţuia nu este nicio sursă de apă. Totuşi, în Sfântul Altar, în fiecare an picură un fir de apă în perioada cuprinsă între Izvorul Tămăduirii şi Adormirea Maicii Domnului.

Biserica catolică Bărăția, cu hramul Sfântul Iacob, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Câmpulung. Edificiul, construit în secolul al XIII-lea, este cel mai vechi lăcaș de cult al Diecezei de București. Din biserica inițială se păstrează până astăzi corul construit în stil gotic, pe ogive. În interiorul bisericii se află mormântul comitelui sas Laurențiu de Câmpulung, decedat în anul 1300.

Ruinele bisericii Sân Nicoară de la Curtea de Argeș. Biserica Sân Nicoară din Curtea de Argeş este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia. Ruinele Sân Nicoara se află pe un platou al parcului cu același nume și este tot ce a rămas dintr-o biserică de curte din secolul XIII-XIV. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturi de ceramică smălțuită, olane pentru acoperiș, fragmente de cahle, monede de argint și aramă, inele de argint din secolul XIV-XV, vase de sticlă și fragmente de frescă.


Barajul Vidraru
a fost construit pe râul Argeș în 1965 fiind primul baraj în arc construit în România. Are o înălțime de 166,60 m, iar lungimea coronamentului este de 305 m. Grosimea barajului la bază este 25 m iar la coronament 6 m. Lacul, în condiții optime are o suprafață de 870 de hectare și 465 milioane mc de apă.

Omul de Fier sau Statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, realizată de sculptorul Constantin Popovici, este amplasată la Barajul Vidraru, lângă drumul Transfăgărăşan (DN7C). Omul de Fier este o lucrare monumentală ce are înălţimea de 10 metri, realizată cu ajutorul unor segmente de oţel inoxidabil şi inaugurată în 1971.

Biserica ”Înălțarea Domnului” – vechiul Schit Brădetu. Schitul Brădetu este printre cele mai vechi monumente bisericeşti din ţară. Înălţată pe malul râului Vâlsan la o dată necunoscută cu exactitate, chinovia de monahi a fost centrată de o biserică cu hramul Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos. Existentă până azi, proporţiile şi planul, materialele şi punctele de rezistenţă, cupolele şi turla unică fac din această biserică o soră mai mică a Coziei – necropola lui Mircea cel Bătrân.

Mânăstirea Robaia, aflată în comuna Mușătești din județul Argeș, la o distanță de 25 de kilometri nord-est de Curtea de Argeș, este o vatră de sihăstrie atestată documentar încă din secolul al XIV-lea. Numele de Robaia provine de la un atac al turcilor care au intrat în această biserică și au luat oamenii robi în noaptea de Înviere.

Valea cu Pești. Din această zonă, turiștii beneficiază de o priveliște minunată a Lacului Vidraru și a Munților Făgăraș.

Valea Vâlsanului este o arie protejată de interes național situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu, Brăduleț, Mușătești și Nucșoara. În râul Vâlsan este prezent aspretele, gen și specie aparte. Valea Vâlsanului este singurul loc din lume unde supravieţuieşte acest peşte, ce reprezintă un relict terţiar și totodată unicat mondial.

Biserica de lemn din Jupânești (comuna Coșești) cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost ridicată în satul cu același nume în anul 1742. Aceasta este una dintre cele mai bine cunoscute biserici de lemn din Muntenia, îndeosebi pentru sculptura puternic profilată în jurul intrărilor și ferestrelor precum și a brâului median și a consolelor cu capete de cai. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.

Comments

comments