De sărbătoarea cu cruce roşie a Sfântului Apostol Andrei, creştinii ortodocşi pot rosti cea mai puternică rugăciune făcătoare de minuni către cel mai iubit dintre cei 12 apostoli.
Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Petru şi, împreună, au fost primii ucenici ai lui Hristos. Spre deosebire de fratele său Petru care era căsătorit, Andrei a ales să-şi trăiască viaţa în feciorie.
Acesta ajunge ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar în momentul în care Ioan descoperă că Hristos este Mesia, lasă toate şi Îl urmează pe Mântuitor.
După Pogorârea Sfântului Duh, cei 12 apostoli au primit teritoriile unde să predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei avea să predice în Scytia şi Asia Mică.
Nu se cunoaşte cu exactitate anul morţii sale, ci se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96).
Sfântul Apostol Andrei, ocrotitor şi părinte spiritual al românilor
În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României“.
Din anul 2001, ziua cinstirii sale a devenit sărbătoare naţională bisericească, iar din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Moaştele Sfântului Apostol Andrei
Capul Sfântului Andrei este prezent în Patras, iar părţi din trupul său sunt prezente în întreaga lume creştină.
Fruntea Sfântului Apostol Andrei se află în Schitul Sfântul Andrei din Muntele Athos, de lângă Mănăstirea Vatoped.
În România, există mai multe sfinte lăcaşe de închinare care deţin părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei.
Astfel, moaşte spre închinare sunt la Mănăstirile Secu, Neamţ, Hurezi, Peştera Sfântului Andrei, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgul Neamţ, Catedrala arhiepiscopală din Galaţi şi Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea.