Cele mai grele ierni din istoria Argeşului din ultimii 100 de ani. În iarna lui 1985, a fost interzisă circulaţia maşinilor pe străzi

8,199 views

Meteorologii ne avertizează că în zilele următoare zăpada şi gerul vor pune stăpânire pe Argeș. Vă prezentăm o retrospectivă a iernilor de altădată care au rămas în istoria județului. Recordul pentru frig este de -27 de grade, înregistrat în iarna lui 1907, iar cel mai mare strat de zăpadă, 102 centimetri, a fost măsurat la Piteşti în 1954.

În iarna lui 1985, a fost interzisă circulaţia maşinilor pe străzi

Împreună cu meteorologul Radu Filoteu, fost şef al Serviciului Meteo Argeş, am făcut o incursiune în istoria specifică, analizând „recordurile” vremii şi ale vremurilor în Argeş în ultimii 100 de ani. „Recordul absolut pentru Argeş este de -27 de grade, record înregistrat pe 24 ianuarie 1907! Ca o coincidenţă, zilele de 24 şi 26 ianuarie sunt trecute în istorie cel mai des când se vorbeşte despre cele mai scăzute temperaturi ale anului. Dar, când vorbim de aşa ceva, nu doar valoarea temperaturii este singurul aspect care contează, ci şi perioada îndelungată de frig este un factor agravant. Cea mai recentă perioadă de iarnă în care am avut temperaturi foarte joase, a fost în 2006, cam la aceleaşi date, începând cu 24 ianuarie, când s-au înregistrat -23,6 grade. Dar atunci frigul a durat doar 4-5 zile şi apoi s-a încălzit. Şi în iarna lui 1985, situaţia a fost diferită. Temperatura cea mai joasă a fost de numai -19,6 grade, în februarie, dar gerul a durat aproape trei luni continuu, din 11 ianuarie până în 30 martie. A nins o singură dată în iarna lui ’85, circa 40 de centimetri a fost stratul de zăpadă, după care, favorizat de temperatura scăzută, stratul s-a menţinut. Atunci, pentru prima oară în istoria ţării, a fost interzisă circulaţia maşinilor particulare. Aveau voie să iasă pe străzi doar maşinile de serviciu, cele de aprovizionare, ambulanţa. Era un chin să găseşti un taxi sau să te deplasezi undeva în Argeş sau în ţară. E drept, a fost şi un motiv economic la mijloc: tocmai se plăteau datoriile ţării şi trebuia să se facă economie de combustibil. Ţin minte că circulaţia a fost redeschisă abia în aprilie, după ce s-a dus zăpada!”, ne-a povestit Radu Filoteu.

În 1954, troienele de zăpadă au atins 4 metri

Iarna lui 1954, de care se tot vorbeşte în aceste zile, a avut însă o altă particularitate: nu doar temperaturile au fost scăzute, ci şi zăpada a fost cu mult peste normal. Înregistrările vremii menţionează că atunci a nins într-o singură zi cât ninge, în mod normal, în două luni de iarnă! „În Argeş, la Piteşti, singurul loc unde s-a măsurat ştiinţific înălţimea stratului, acesta s-a ridicat la 102 centimetri. Dar troienele viscolite au atins şi patru metri! Locomotivele trenurilor, spre exemplu, nu se vedeau din zăpadă şi singurul semn că mergeau era fumul care se ridica, iar stâlpii de telegraf de pe marginea drumului erau rupţi şi aruncaţi ca beţele de chibrit!”, spune meteorologul.

În 1942, la Piteşti s-au înregistrat –26, 9 grade

În anii ’41-’42, în plin război mondial, armatele au fost răpuse nu atât de lupte, cât de ger. La Piteşti, recordul de temperatură a fost de -26,9 grade, la doar un punct distanţă de recordul absolut, -27de grade, măsurat în 1907. La polul opus, cea mai „caldă” iarnă a fost în 2007, când cea mai joasă temperatură a fost de numai -3,5 grade, cu mult peste limita de ger de -10 grade, şi faţă de temperaturile normale pentru regiunea noastră, care sunt de -6/-7 grade noaptea şi de 2/3 grade în timpul zilei. În plus, iarna a fost una extrem de uscată, precipitaţiile fiind extrem de puţine şi doar sub formă de ploaie. „În Argeş, primele măsurători ştiinţifice în domeniul meteorologiei s-au făcut în 1896, când a fost înfiinţată staţia meteo de la Piteşti. Aceasta a funcţionat fără întrerupere până în 1915, după izbucnirea Primului Război Mondial. Activitatea, în mod constant, a fost reluată la 1 octombrie 1939. Staţia era atunci amplasată în cartierul Teilor – Mărăşeşti, deasupra Văii Trivale şi era deservită de armată. În tot acest timp, măsurătorile realizate au fost de mare acurateţe, cu siguranţă! Termometrul, instrumentul de bază folosit la măsurători, a fost inventat la 1600 şi funcţionează pe acelaşi principiu şi acum! Deci datele nu au cum să fie greşite”, este de părere domnul Radu, şeful al Serviciului Meteo Argeş vreme de mai bine de 30 de ani.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI