În anul 325, Conciliul de la Niceea adoptase pentru lumea creştină calendarul utilizat în vremea Imperiului Roman. Acesta avea o altă modalitate de calcul a zilei Paştelui, ce se baza pe un sistem complicat. În secolul al XVI-lea, astronomii au refăcut calculele şi au constatat că sistemul de măsurare a timpului nu corespunde realităţii. În Europa catolică, reformarea calendarului datează de la 1582 şi se numeşte Calendarul Gregorian. Din motive de dogmă, lumea ortodoxă l-a adoptat abia în secolul al XX-lea.

În 2015, Paştele cade pe 12 aprilie

Anul viitor debutează cu Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sf. Vasile cel Mare, sărbătoare ce se marchează în fiecare an pe 1 ianuarie, în 2015 urmând ca aceasta să cadă într-o zi de joi. O altă mare sărbătoare a lunii ianuarie este Boboteaza. Creştin ortodocşii vor cinsti această zi marţi, 6 ianuarie. Cel mai mare eveniment religios, Învierea Domnului Iisus Hristos, de altfel punctul central al creştinătăţii, va cădea în 2015 pe 12 aprilie.

Legal, vor fi 12 zile libere, dintre care 8 pică în cursul săptămânii

În 2015, românii vor avea parte de mai multe zile libere. De anul viitor se va acorda o zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii se vor acorda două zile lucrătoare libere pe an, consecutive sau separate, în funcţie de decizia angajatorului. Tot din 2015, bugetarii ar urma să se bucure de ziua liberă şi pe 10 mai – ziua Independenţei, de Ziua Înălţării, dar şi de prima zi de şcoală, 15 septembrie. De asemenea, există mai multe proiecte de lege care cer ca ziua de 24 ianuarie, a Micii Uniri, să fie declarată liberă.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI