Autorităţile locale au îndatorat Argeşul la bănci, pe 20 de ani

1,389 views

Asemenea cetăţenilor de rând, care au făcut cozi în faţa ghişeelor de credit doar cu buletinul, Consiliul Judeţean şi primăriile s-au înglobat în datorii din care nu vor mai putea ieşi timp 20 de ani de acum înainte.
Majoritatea acestor împrumuturi au fost făcute pentru a fi îndeplinite promisiunile electorale, altfel nu se explică cum de, cei care le-au contractat, nu s-au gândit că ei nu vor mai avea timpul fizic să le închidă şi vor lăsa aceste datorii şi pe umerii copiilor celor care i-au votat.

Jumătate din datoria publică a Argeşului este făcută de Consiliul Judeţean Pe primul loc în topul datornicilor la bănci se află „Regina” administraţiei locale, Consiliul Judeţean Argeş, cu o datorie de 28 de milioane de euro, la care se adaugă dobânda, plus comisioanele de administrare. Cea mai veche datorie a CJ datează din 2005 şi are ca termen scadent anul 2025. Este vorba de un împrumut de 6,2 milioane de euro, contractat de la BCR, motivarea creditului fiind următoarea: „finanţare de lucrări şi investiţii pe drumurile judeţene”. Pentru acest credit, CJ Argeş plăteşte o rată lunară de 1,3 miliarde de lei.O altă datorie făcută la bancă de Consiliul Judeţean, în valoare de 6,1 milioane de euro, a avut drept scop „Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Argeş”, în fapt ecologizarea gropii de gunoi de la Albota. Această sumă trebuie restituită Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Londra, până în 2019. Administraţia centrală a judeţului mai are alte două credite contractate de la „Dexia Kommunalkredit Bank AG” – Viena, în valoare totală de 12,5 milioane de euro. Destinaţia banilor a fost, şi de această dată, veşnica „modernizare şi reabilitare drumuri de interes judeţean”, ambele credite fiind scadente în 2027, respectiv 2028.
Tot pentru asfaltarea „drumurilor noastre toate”, Consiliul Judeţean s-a împrumutat şi la „Raiffeisen Bank” cu 2,5 milioane de euro, sumă ce trebuie restituită până în anul 2025.
În fine, un credit care poate fi suportat mai uşor este cel făcut la „Unicredit Leasing Corporation” IFN SA Bucureşti, în valoare de 17.000 de euro, pentru achiziţionarea unui autoturism Nissan Nivara, credit scadent în martie 2012.
În ce priveşte gradul de îndatorare al bugetului CJ acesta depăşeşte 15% până în 2019, după care va coborî sub 10% până în 2028, atunci când este scadentă ultima rată a creditelor contractate până în prezent.

SC Apă Canal 2000 S.A. a îndatorat la bănci Primăria Piteşti

Locul doi în topul datornicilor la bănci este ocupat de administraţia municipiului reşedinţă de judeţ, Primăria Piteşti, cu trei credite de peste 15 milioane de euro, la care se adaugă dobânda şi diverse comisioane, care diferă de la bancă la bancă.
Primul credit al Primăriei Piteşti, în valoare 140 de miliarde de lei vechi, a fost luat de la „OTP Bank”, iar banii au fost folosiţi pentru extinderea şi modernizarea Pieţei Smârdan şi amenajarea Platoului Prundu. Creditul a fost accesat în 2006 şi este scadent în 2018.
În schimb, pentru SC Apă – Canal 2000 SA, Primăria Piteşti a contractat în 2007, un credit de peste 10 milioane de euro, de la „Banca Europeană de Investiţii”. Banii au fost folosiţi drept co-finanţare pentru reabilitarea staţiei de epurare, a reţelei de canalizare şi a sistemului de alimentare cu apă. Creditul este scadent în 2031.
Tot în contul SC Apă – Canal 2000 S.A, Primăria mai are un credit de peste un milion de euro, luat de la „Raiffeisen Bank”. Banii au fost investiţi în lucrările de modernizare a canalizării şi a reţelei de alimentare cu apă, aferente axului central al Piteştiului. Creditul este scadent în 2017.

Primăria din Câmpulung, datoare 1,25 milioane de euro până în 2033

În ceea ce priveşte Câmpulungul, primarul Călin Andrei ne-a spus că Primăria pe care o conduce are deschisă o linie de credit de 1,25 milioane de euro la BCR. Creditul a fost luat în urmă cu patru ani şi este scadent în 2033. „Banii au fost luaţi pentru proiecte de infrastructură. Nu am tras toată suma încă, dar vom mai folosi din ei anul acesta, pentru că avem nevoie la cofinanţări”, ne-a declarat edilul.   

La Costeşti, s-a „moştenit” un credit de 87.000 de euro

Primarul oraşului Costeşti, Ion Baicea ne-a spus că, personal, nu a contractat niciun credit la bănci, dar a „moştenit” unul de la fostul primar, Ion Vasile. „Nu este un credit foarte mare, este de 87.000 de euro şi a fost luat de la CEC. Plătim lunar cam 40 de milioane de lei rată. Ştiu că a luat banii ăştia ca să asfalteze vreo 300 de metri dintr-o stradă. Eu nu agreez acest tip de împrumuturi. Tot ce am făcut, am făcut cu bani de la Guvern. Eu nu am îndatorat oraşul şi suntem cu plăţile la zi”, ne-a declarat primarul Baicea.

La Topoloveni, 2,5 milioane de euro, pe 20 de ani

La Topoloveni, primarul Gheorghiţă Boţârcă a luat un credit de 2,5 milioane de euro, de la „Piraeus Bank”, în urmă cu trei ani. Perioada de rambursare este de 20 de ani. „Am luat creditul când am finalizat Casa de Cultură, dar şi pentru amenajarea străzilor şi a parcărilor din oraş”, ne-a explicat primarul oraşului Topoloveni motivele pentru care a apelat la împrumuturi bancare.

Primarul din Ciofrângeni a plătit o datorie în locul Guvernului

Anul trecut, primarul Florin Panţeru de la Ciofrângeni nu a mai aşteptat să-i vină bani de la Guvern pentru a plăti firma care a modernizat două şcoli în comună şi a dat fuga la CEC unde, în numele Primăriei, s-a împrumutat 150.000 de euro.
Deşi nu era obligat de nimeni să achite o datorie a Guvenului, deoarece reabilitarea şcolilor s-a făcut de către Ministerul Educaţiei, primarul din Ciofrângeni a preferat să îndatoreze comuna, decât să-i crape buzunarul, pardon, obrazul de ruşine în faţa constructorului.

Primăria Bascov, un milion de euro datorie

Primăria Bascov are contractate două credite bancare, în valoare de un milion de euro. Ambele credite au fost luate de la BCR. În 2006, s-au luat 375.000 de euro pentru construcţia „Complexului Multifuncţional Cultural”. Creditul va fi achitat la finele anului viitor. Un an mai târziu, în 2007, Primăria a contractat un alt credit de 625.000 euro, pentru „modernizare drumuri comunale”. Datoria se va stinge în 2017.

Primăriile Poiana Lacului şi Aninoasa se vor împrumuta 4 milioane de euro

Deşi, până la această oră, Primăria Poiana Lacului nu are niciun credit bancar, în scurt timp va intra şi ea în „lumea bună” a datornicilor la bănci. Pe 17 august, se va ţine licitaţia în urma căreia se va alege banca de la care Primăria din Poiana Lacului se va împrumuta 70 de miliarde de lei (1,75 milioane de euro).
Motivul împrumutului ni l-a explicat chiar primarul Ion Dumitrache: „O să luăm creditul pe 15 ani. Avem nevoie de bani pentru a încheia asfaltările”.
Tot în rândul datornicilor va intra şi Primăria Aninoasa. „Noi nu avem niciun credit, dar vom face unul de 2,5 milioane de euro. Avem nevoie de aceşti bani pentru cofinanţarea unui proiect care priveşte canalizarea, drumurile, reabilitarea Căminului Cultural”, ne-a spus primarul Nicolae Diaconu.

„Nu recomand la nimeni să facă credite la bănci!”

Trecut şi el prin mâna băncilor, primarul din Băbana, Bebe Ivan, se jură că nu va mai face credite la bănci. „Am avut un credit la CEC, de 75.000 de euro, pe care l-am luat în urmă cu 3 ani. Din fericire, am scăpat de el anul trecut. Plăteam câte 2.000 de euro pe lună. Nu recomand la nimeni să facă credite la bănci. Te jupoaie! Ne trimiteau somaţii de plată şi pentru un leu!
Al doilea motiv pentru care nu doresc să mai fac credite bancare este pentru că nu vreau să las datorii în cârca celor care vor veni după mine, la Primărie. Eu ştiu cum este să ajungi primar şi să constaţi că tot bugetul local trebuie să-l dai la bănci, pentru nişte datorii mai mult sau mai puţin justificate!”, ne-a povestit primarul comunei Băbana.

„Dacă laşi Consiliul Judeţean sau Primăria datoare, nu ţi-ai atins obiectivele”

Există însă şi Primării care nu au accesat niciun credit bancar şi care nici nu au de gând să o facă. O astfel de Primărie este cea de la Albota, unde primarul Ion Dumitru are o politică proprie: „Nici unul nu suntem bătuţi în cuie pe funcţiile astea unde suntem acum. Dacă laşi Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria datoare, nu ţi-ai atins obiectivele. Eu nu vreau ca, atunci când nu voi mai fi primar, să ies pe stradă şi să ţipe lumea după mine: „bă, tu ne-ai lăsat datori!”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI