A început Săptămâna Luminată! Tradiții și obiceiuri românești

A început Săptămâna Luminată! Tradiții și obiceiuri românești. Învierea Domnului este Sărbătoarea care încununează mântuirea noastră întru Hristos. Ea reprezintă dispariția completă a păcatului și întoarcerea omului la condiția primordială de fericire, la starea în care ne aflam înainte de neascultare, prin participarea din nou la viața veșnică și intrarea în Împărăția Cerurilor.

De aceea, în popor se crede că în Săptămâna Luminată, adică intervalul de timp dintre Înviere şi Duminica Tomei, cei care mor în această perioadă merg direct în Rai, uşile acestuia fiind larg deschise.

Aşadar, sufletul oricărui om care moare va fi primit în Împărăţia Cerurilor, indiferent de ce păcate a săvârşit în viaţă, căci totul i se va ierta in această perioadă.

Această credinţă e reflectată şi în datinele vechi bisericeşti conform cărora în ziua de Înviere se scot „Uşile Împărăteşti” ale altarului din biserici şi se pun deoparte, unde stau pe toată perioada Săptămânii Luminate.

De asemenea, în această săptămână este interzis a se posti deoarece bucuria biruinţei lui Hristos asupra morţii, „cu moartea pre moarte călcând”, trebuie sărbătorită cum se cuvine de orice credincios.

Tot în această perioadă a Săptămânii Luminate, urarea „Hristos a înviat!” urmată de răspunsul „Adevărat a înviat!” devine de acum salutul obişnuit între credincioşii creştini, până la Înălţarea Domnului, vreme de 40 de zile.

Și cel care se naște în această zi, și mai cu seama când trage clopotul întâia oară la biserica, este un om norocos pentru toată viață.

Obiceiurile din Săptămâna Luminată, după prima zi de Paște, sunt mai puțin cunoscute. Acesta obiceiuri de după Paşte, implică respectarea mai multor tradiții, încă din timpuri străvechi.

Lunea

Poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea

Se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea

Poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia

Este numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea

Poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.