Astăzi se împlinesc 45 de ani de la moartea uneia dintre cele mai mari eroine a neamului românesc, Marina (Mina) Hociotă.
La Mănăstirea Nămăești a avut loc ieri o ceremonie militară și religioasă de comemorare a celei care a pus mai presus de sine Patria și pe Dumnezeu, fiind gata mereu pentru sacrificiul suprem pentru țară.
Marina (Mina) Hociotă nu a ezitat să meargă pe front, în linia I, unde a îngrijit în Primul și al Doilea Război Mondial răniții Armatei Române cu devotament și dragoste de țară. A fost un soldat al lui Hristos, căci aproape toată viața și-a dedicat-o Domnului și Cuvântului Său, dându-și obștescul sfârșit pe 9 iulie 1977 la Mănăstirea Nămăești din Muscel pe care a slujit-o cu devotament.
Viața sa se circumscrie, într-un mod aparte, chiar ideii de România întregită: și-a început parcursul în viață în Transilvania, a primit Sfântul Cuvânt al Domnului în Moldova și a trecut la cele veșnice în Țara Românească, la Mănăstirea Nămăești din Muscel.
Dumnezeu s-o odihnească! Recunoștință veșnică eroilor Neamului!
Notă:
Marina (Mina) Hociotă s-a născut la 19 august 1896 în Săliște, Sibiu și a decedat la 9 iulie 1977 la Mănăstirea Nămăești, Argeș.
A fost o călugăriță care a servit ca asistentă pe front în timpul Primului Război Mondial.
La vârsta de 14 ani a traversat munții Carpați și a devenit călugăriță la Mănăstirea Văratec la vârstă de 18 ani luându-și numele monahal Mina, sub îndrumarea mătușii ei Maica Melania Cruțiu.
Tânăra călugăriță s-a oferit voluntar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind remarcată și primind gradul de sublocotenent.
După război s-a întors la Mănăstirea Văratec, cu conștiința împăcată.
După moartea mătușii sale în 1923, Maica Mina s-a mutat la Mănăstirea Nămăești, județul Argeș.
În anii ’30, cu acordul Patriarhului Miron Cristea, s-a înscris la Institutul surorilor de caritate “Regina Elisabeta“ din București”.
La momentul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, Maica Mina avea 45 de ani. A fost mobilizată din nou și trimisă la spitalul din Câmpulung Muscel. A devenit membră a “Asociației surorilor de caritate de război din România“ și în “Corpul luptătorilor naționaliști“.
În 1968, Maica Mina a fost distinsă cu Medalia Virtutea ostășească – Clasa I – în fața Mausoleului de la Mărășești, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, alături de alți veterani de război.