La 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare legea INSOLVENŢEI persoanei fizice. Cine poate uza de această procedură

3,078 views

Legea 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare, după amânări succesive la data de 1 ianuarie 2018.

1. Cine poate uza de această procedură?

Legea falimentului personal se aplică debitorului, persoană fizică, ale cărui obligaţii nu rezultă din exploatarea de către acesta a unei întreprinderi şi care:
・ are domiciliul/reşedinţa/reşedinţa obişnuită în România de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România pentru deschiderea procedurii insolvenţei;
・ este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de executare a obligaţiilor (astfel cum au fost contractate) în maxim 12 luni, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil, stabilit de către comisia de insolvenţă pe baza unor criterii generale, prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Legii insolvenţei persoanei fizice;
・ cuantumul total al obligaţiilor scadente ale debitorului este cel puţin egal cu valoarea-prag de 15 salarii minime pe economie.

Procedura prevăzută de legea în discuție nu se aplică:
・ debitorului care a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală sau pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals sau a unei infracțiuni intenționtate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;
・ care a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;
・ care, deși este apt de muncă și fără loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligențe pentru a-și găsi un loc de muncă sau a refuzat în mod nejustificat un loc de muncă propus sau o activitate aducătoare de venit;
・ care a acumulat datorii noi prin cheltuieli voluptotii;
・ care a mai fost supus unei astfel de proceduri în ultimii 5 ani;
・ care a determinat sau a înlesnit cu ințenție sau culpă gravă ajungerea sa în insolvență.

Exemple în acest sens sunt: încetarea contactului individual de muncă prin acordul părților sau prin demisie în ultimele 6 luni anterioare formulării cererii de deschidere a procedurii ori transferarea în ultimii 3 ani anteriori formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane în timp ce știa sau ar fi trebuit să știe că,prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvență.

2. Formele procedurii de insolvență

Debitorul aflat în stare de insolvență, adică acela care nu mai are suficiente fonduri bănești disponibile pentru plata datoriilor, după trecerea uni termen de 90 de zile de la data scadenței acestora și care au un cuantum mai mare de 15 salarii minime pe economie, are următoarele 3 posibilităţi:

a) Să depună la comisia de insolvență teritorială cerere de deschidere a procedurii de insolvență pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Comisia de insolvență teritorială se organizează și functionează la nivelul fiecarui județ și îndeplinește atribuții decizionale, de control și supraveghere în procedura insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuții de supraveghere în procedura simplificată de insolvență și atribuții de control și supraveghere în perioada de supraveghere post-procedură judiciară de insolvență prin lichidare de active.

b) În cazul în care consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă și nu poate fi elaborat un plan de rambursare a datoriilor, debitorul poate solicita direct instanței judecătorești competente deschiderea procedurii judiciare prin lichidare de active. Instanța competentă este tribunalul în a cărei circumscripție și-a avut domiciliul, resedința sau resedința obişnuită debitorul, cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanței.

Debitorul care are obligaţii de cel mult 10 salarii minime pe economie dar nu are bunuri sau venituri urmăribile și are peste vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă poate depune la comisia de insolvență o cerere de aplicare a procedurii simplificate de insolvență.

Procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună-credinţă în vederea redresării situaţiei financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor şi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii reziduale.

Spre deosebire de aceasta, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active urmăreşte valorificarea bunurilor şi/sau a veniturilor urmăribile ale acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de eliberarea de datorii reziduale.

3. Unde se depune cererea de deschidere a procedurii de insolvență

Cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă se depune de către debitor, după cum am văzut anterior, fie la comisia de insolvenţă competentă (adica aceea din județul unde debitorul își are domiciliul) fie direct la instanța judecătorească competentă.

Pentru cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă prevăzută de prezenta lege nu se datorează taxa judiciară de timbru.

Într-o procedură de insolvență personală organele care aplică procedura sunt: comisia de insolvență, administratorul procedurii, instanțele judecătorești și lichidatorul.

Administratorul procedurii administrează procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, sub controlul comisiei de insolvență.

În ceea ce-l privește pe lichidator, el administrează procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active, sub controlul instanței judecătorești, și îndeplinește atribuțiile de supraveghere prevăzute de prezenta lege pentru perioada postprocedură judiciară de insolvență prin lichidare de active, sub controlul comisiei de insolvență.

Concret, un administrator de procedură e desemnat de comisia de insolvență dintre cei înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice. Similar, lichidatorul e desemnat de instanță dintre cei înscriși în listă.

În vederea atingerii scopului acestei legi și anume redresarea situației financiare a a debitorului persoană fizică, pentru acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia și descărcării de datorii, atât administratorul de procedură cât și lichidatorul îndeplinesc atribuții specifice cum ar fi inventarierea bunurilor debitorului, întocmirea tabelelor de creanțe, valorificarea bunurilor debitorului etc.

Avocat dr. Cristina Maria Leţu
Contact: 0722.598.700
e-mail: avcrisletu@yahoo.com

Comments

comments