Cele cinci icoane făcătoare de minuni ale Argeşului

22,837 views

Învăluite uneori în legendă, dar întotdeauna privite cu pietate, Icoanele Făcătoare de Minuni au atras, fără încetare, paşii pelerinilor. Argeşul se află în fruntea judeţelor ale cărui biserici deţin astfel de icoane, cinci la număr. Cea mai aducătoare de credincioşi este „Icoana Maicii Domnului” de la Mănăstirea Nămăieşti, fiind şi singura din judeţ recunoscută oficial de către Biserica Ortodoxă Română ca fiind făcătoare de minuni. Şi celelalte patru icoane purtătoare de har sunt toate cunoscute sub acelaşi nume „Icoana Maicii Domnului” şi se află la Mănăstirea Cetăşuia Negru Vodă, la Mănăstirea Cotmeana, la Mănăstirea Glavacioc şi la Biserica „Sfânta Treime” din Piteşti.

Icoana de la Nămăieşti a refuzat să stea în altar

Adevărul istoric şi legenda se întrepătrund în povestea Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirii Nămăieşti, una dintre cele 12 sfinte icoane pictate de Apostolul Luca, adusă la noi de Apostolul Andrei. Secole mai târziu, în vremea Descălecatului lui Negru Vodă, un cioban, înnoptând lângă o stâncă, la poalele căreia se află astăzi Mănăstirea Nămăieşti, ar fi auzit glasul Maicii Domnului în vis, prin care i se pomenea de existenţa unei icoane sfinte, ascunse într-o grotă, chiar în stânca unde acesta înnopta. Săpând în piatră şi găsind icoana, ciobanul ar fi pus temelia acestui sfânt lăcaş de rugăciune, urmând întocmai calea auzită în vis. La fel s-a făcut voia Domnului şi în ceea ce priveşte locul în care stă aşezată icoana în Mănăstirea Nămăieşti. Pusă iniţial în altar, icoana a refuzat să rămână aici. În fiecare dimineaţă, călugării o găseau pe podea, căzută din cui. Tot glasul Maicii Domnului a fost cel ce i-a călăuzit pe monahi, spunându-le că icoana trebuie să fie aşezată în biserică, la îndemâna credincioşilor, ca aceştia să se poată ruga direct la ea. Icoana a părăsit Nămăieştiul în timpul Primului Război Mondial, când turla bisericii, stareţia şi chiliile au fost bombardate. Focul a pătruns în biserică, dar, în faţa icoanei, s-a stins miraculos. Pentru a o proteja, un soldat a dus totuşi icoana făcătoare de minuni la adăpost, în Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung. Pentru cei ce vin să i se roage, icoana are daruri miraculoase: vindecă, stinge vrajba din familii, dar cel mai mult le ajută pe femei să poată concepe şi naşte copii sănătoşi.

Icoana de la Cetăţuia a scos demonii dintr-o femeie

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă se află cocoţată pe un pisc muntos, departe de lumea dezlănţuită, în comuna Cetăţeni. Mănăstirea este renumită atât pentru Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, cât şi pentru Izvorul Vindecător, care curge în altarul bisericii doar câteva luni pe an, de la „Izvorul Tămăduirii” la „Adormirea Maicii Domnului”. Efortul depus de credincioşii ce se încumetă să urce cei 800 de metri până la mănăstirea situată în vârf de munte, este răsplătit din plin. Călugării de aici susţin că majoritatea vin să se roage, în special, pentru alungarea vrăjilor. Cel mai cunoscut caz a fost cel al unei femei posedate de Diavol, care a fost adusă de la Buzău, în urmă cu doi ani. Femeia avusese de-a face cu o vrăjitoare şi de aici porniseră toate necazurile. I s-a făcut o slujbă şi a fost unsă cu mir sfânt. Apoi, i s-a dat să bea din apa tămăduitoare şi a fost stropită cu aceasta. Ca prin minune, femeia a plecat de la mănăstire pe propriile picioare, asta după ce, la început, fusese cărată pe braţe de familie. Icoana făcătoare de minuni a vindecat de boli numeroşi credincioşi care i s-au rugat de-a lungul timpului.

La Icoana de la Glavacioc s-a rugat şi Vlad Ţepeş

Mănăstirea Glavacioc se află în comuna Ştefan cel Mare, fiind singura din sudul judeţului. Începuturile mănăstirii sunt învelite în neguri de legendă. Se spune că, pe locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, cineva a găsit icoana făcătoare de minuni ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaş sfânt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a rugat chiar şi Vlad Țepeş, înaintea multor bătălii.
Călugări sunt cei care au dorit-o la Mănăstirea Curtea de Argeş, aşa că au mutat-o în Cetatea Basarabilor. A doua zi de dimineaţă, icoana dispăruse de la Curtea de Argeş şi, în mod miraculos, se afla din nou la locul ei de la Mănăstirea Glavacioc.

Icoana Maicii Domnului de pe Scoroboaia a fost găsită în podul bisericii

Cunoscută printre piteşteni drept Schitul Beştelei, după numele familiei care l-a construit, biserica de pe strada Scoroboaia din Piteşti a fost ridicată pe locul unui vechi cimitir, care se întindea până pe actuala stradă Egalităţii. În 1925, Schitul Beştelei a devenit biserică parohială, primul preot paroh fiind Georgian Dumitru. De altfel, se spune că, într-o noapte, Dumitru a visat-o pe Maica Domnului, care i-a spus că, în podul bisericii, se află o icoană foarte veche ce rămăsese aruncată acolo după numeroasele intervenţii de construcţie asupra edificiului. Preotul a luat icoana cu chipul Maicii Domnului din podul bisericii, a îmbrăcat-o în argint şi apoi a pus-o la loc de cinste în incinta bisericii. Icoana are în jur de 200 de ani, iar credincioşii se roagă la ea pentru sănătate. Este recunoscută ca loc de rugăciune pentru persoanele singure, care vin să se roage pentru a-şi găsi perechea potrivită.

Credincioşii vin la Cotmeana de la sute de kilometri

Mănăstirea Cotmeana, cu obşte de călugari, a fost construită de Radu I, domnul Ţării Românesti (1377-1383). Biserica are hramul „Buna Vestire” şi o „Icoană a Maicii Domnului” făcătoare de minuni, la care vin să se roage credincioşi de la sute de kilometri. Ca şi în Mănăstirea de la Cetăţuia, la Cotmeana vin, săptămânal, zeci de oameni, care caută să scape din puterea vrăjilor.

Comments

comments