Ceferiştii de la Depoul Piteşti, în fruntea primei greve generale din istoria României

1,331 views

Arestaţi şi bătuţi cu frânghia udă pe pielea goală, greviştii nu au cedat în faţa guvernului Averescu!

La 20 octombrie 1920 izbucneşte prima grevă politică generală din istoria României, la care participă peste 400.000 de muncitori din toate ramurile industriei şi transporturilor. Greva a fost declanşată de refuzul guvernului condus de Alexandru Averescu de a recunoaşte sindicatele muncitoreşti şi a elimina cenzura. Printre primii care s-au revoltat împotriva guvernului Averescu, deşi acesta interzicea cu desăvârşire, prin legea „Trancu Iaşi”, greva politică şi economică în întreprinderile statului, au fost ceferiştii de la Depoul Piteşti. Practic, în ziua de 26 aprilie 1920, izbucneşte greva ceferiştilor de la Depoul Piteşti. Se crede că fruntaşii greviştilor au fost arestaţi deoarece în ziarul „Secera Argeşului” din 2 mai 1920 se arată că un deputat este învinuit că a „intervenit la Poliţia Piteşti, unde se ţineau fără drept şi contra legii mai mulţi muncitori, între care şi o femeie, ca să le dea drumul”. Ziarul „Socialismul”, sub titlul „Mare agitaţie ceferistă”, relatează că inspectorul Chiriac de la Serviciul de Tracţiune a suspendat 5 muncitori din Depoul Piteşti  pentru motivul că au cerut să nu se mai tărăgăneze cu rezolvarea memoriului. Ziarul mai relatează că muncitorilor care sunt suspendaţi şi arestaţi „nu li se permite să li se aducă de mâncare decât duminica, din ordinul prim-procurorului Cocea”, avertizând că „Cei din capul instituţiunei Căilor Ferate, seamănă vânt, dar vor culege furtună”. Acelaşi ziar, sub titlul „Provocările de la Piteşti”, subliniază că muncitorii „sunt foarte agitaţi şi la ancheta de vineri 11 şi sâmbătă 12 septembrie 1920, făcută de delegaţii direcţiunei generale a C.F.R. şi ai ministerului muncei şi de războiu, au cerut cu insistenţă eliberarea colegilor reţinuţi”.

În telegrama cu nr. 1455/980 din 13 septembrie 1920 se arată următoarele:

„Domnului Ministru de Interne Bucureşti, muncitorii piteşteni faţă de actele ilegale săvârşite la depoul C.F.R. Piteşti provocate de adiţia locală care a avut ca consecinţă arestarea a 5 muncitori s-au întrunit astăzi 12/9 în sala Partidului Socialist pentru a protesta contra acestor nedreptăţi, cerându-vă dv. intervenţia pentru eliberarea lor imediată. Semnează preşedintele întrunirei Badea Ion”.
Este de asemenea de reţinut uşurinţa cu care răspunde prefectul de Argeş la adresa Ministerului de Interne, unde motivează că cei cinci muncitori „împiedicând de la lucru pe colegii lor de la depoul gărei locale şi ultragiind pe D-l Inspector de tracţiune, au fost arestaţi, fiind ţinuţi în interesul instrucţiei în această stare, 50 de zile, iar după terminarea instrucţiei, au fost puşi în libertate”. Speriaţi de amploarea evenimentelor de la Piteşti organele poliţiei şi ale jandarmilor sunt puse în alarmă, iar, în după amiaza zilei de 20 octombrie, „organele de represiune au masat detaşamente de jandarmi şi poliţişti în jurul clubului muncitorilor din Piteşti”. De asemenea au fost construite grupe de huligani care să-i atace pe muncitorii ce se aflau în grevă şi în noaptea de 20 octombrie, la ora 22.00, huligani, jandarmi şi poliţişti, înarmaţi cu bâte, arme şi cravaşe au intrat peste greviştii baricadaţi în clubul din incinta Depoului CFR din Piteşti. Astfel i-au scos pe grevişti, unul câte unul, în stradă, formând o coloană de arestaţi. Jandarmii cu baionetele la armă au devastat localul, tablourile şi lozincile greviştilor. Muncitorii au fost închişi la cazarma militară din Trivale, iar o parte din ei au fost duşi la poliţie pentru cercetări. După un interogatoriu care a ţinut mai multe zile, ceferiştii au fost puşi în libertate.

Toţi muncitorii au fost obligaţi să lucreze 10 ore, în loc de 8

Iată ce relatează un reporter al ziarului „Socialismul”, sub titlul „După greva generală”: „De la gara Piteşti m-am îndreptat spre sala sindicatelor. Aici totul este devastat. Uşile sparte, firma organizaţiei distrusă, registrele răvăşite… Luând contact cu comitetele locale, mi s-a povestit următoarele: în aceiaşi noapte, peste 600 de lucrători au fost arestaţi; în dimineaţa următoare, în loc de cafea, s-a ţinut câte un discurs patriotic despre necesitatea de a lucra, fără a fi conduşi în convoi de lucru. La două zile după aceia, în loc de 8 ore de lucru ca până atunci, toţi muncitorii au fost obligaţi a lucra 10. Arestări după aceasta nu s-au mai făcut…”. Într-un proces verbal întocmit la 20 octombrie 1920, se formulează la adresa unui grup de muncitori din Depoul Piteşti următorul act de acuzare: „Noi, prim-procurorul de pe lângă Tribunalul Argeş, având în vedere că din informaţiile obţinute de la Poliţia Locală ni s-a arătat că acei care au provocat încetarea colectivă de lucru, adică greva la Serviciul de tracţiune CFR Piteşti în ziua de 18 octombrie a.c., grevă care continuă şi astăzi ar fi mecanicii: Ştefănescu Mihail, Bădiţă Petre, Cîrstoi Vasile, lăcătuşii: Popescu Ion, Badea Ion, şeful de Depou G. Teodorescu, Hamalul G. R. Alexandru, strungarul Ion F. Gheorghe, cazangiul Scarlat Dumitru şi fratele acestuia Scarlat Gheorghe de la Depoul CFR Piteşti, pompagiul Tition Marin şi alţii, care s-au întrunit în casa mecanicului Cîrstoi Vasile din Bulevardul Gării, unde au ţinut consfătuire şi au îndrumat pe ceilalţi mecanici, fochişti şi lăcătuşi ca să se pună în grevă, întrucât nu li se admisese revendicările ce le ceruse Ministerului Căilor de Comunicaţie şi cu toate că ştiau că în asemenea ocasiuni le este interzis greva şi arbitrajul fiind obligatoriu în toate întreprinderile şi instituţiile statului, conform art. 16 din legea conflictelor de muncă publicată în Monitorul Oficial nr. 122 din 5 septembrie 1920. În acest scop, am dispus ca poliţia locală să ne prezinte de îndată pe sus arătaţii meseriaşi”.
Chestiunea a fost reluată şi în adunarea deputaţilor care a avut loc la 20 septembrie 1920, unde deputatul  A. Dunăreanu a formulat următoarea interpelare ministrului de interne şi ministrului de război: „Am onoarea a interpela pe Domnul Ministru de Interne şi Dl. Ministru de Război dacă au cunoştinţă că: muncitorii arestaţi cu prilejul grevei generale în diferite localităţi au fost bătuţi în mod sălbatec?… La Paşcani, lucrătorii arestaţi de la Depoul CFR au fost dezbrăcaţi şi bătuţi cu frânghia udă peste pielea goală, de asemeni în Bacău, Iaşi, Piteşti, Braşov, Timişoara, precum şi în alte localităţi cei arestaţi au fost crunt bătuţi…”.

Comments

comments